Comunitatea soferilor profesionisti Sari la conținut

vida clara

Members
  • Număr conținut

    38
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

Despre vida clara

  • Dată Naștere 12/22/1989

Profile Information

  • Locatia:
    toledo

Contact Methods

  • Yahoo
    vidaclara9

Vizitatori Recenți Profil

Blocul vizitatori recenți este dezactivat și nu este arătat altor utilizatori.

vida clara's Achievements

Newbie

Newbie (1/14)

1

Reputație Comunitate

  1. (Aviz! Nu va luati dupa vorbele ce le spun eu pentru . . . "ziua de maine". Pentru "ziua de maine" aparati-va cum stiti, cum va povatuiesc cei mai vechi pe aici, dar luati aminte la cuvintele mele pentru termene (in timp) de distanta "medie" si "lunga"). N-am mai putut intra de mult pe aici dar vad ca tot nu a-ti ajuns la nici o concluzie si ca fiecare pasare pe limba ei piere. Asta, este si "reteta succesului", si de-aia ne si iau astia pielea. Daca "jocul" asta era fotbal noi nici nu puteam sa incepem vreodata sa-l jucam pentru ca nu ne intelegeam nici macar asupra momentului cand trebuia sa-l incepem. Inainte de toate trebuie sa nu uitam ca inainte de a fi "lucrator" esti "persoană". Apoi (ma refer la "angajati") din punct de vedere juridic angajatul este lipsit de "autonomia de vointă" si este (prin contract) situat intr-un regim de dependentă. Deci, in mod normal, orarul nu si-l face soferul decat daca pentru asta ii da mana libera al sau angajator. Dar in situatia asta cel care trebuie sa-l traga la raspundere pe angajat, nu ar trebui sa fie politia ci angajatorul, iar politia sa traga de manecă angajatorul. Numai ca, atat "intreprinderea" cat si "organul public" sunt "persoane juridice" (sau, intr-un termen spaniol "persona de existencia ideal") in vreme ce angajatul (in exercitiul functiunii) nu mai are in acele momente nici macar atributele de "persoană". Aritmetic putem nota asa: "antreprenorul" il notam cu "+1", "autonomul" il notam cu "1" iar "angajatul" il notam cu "-1". Cu alte cuvinte "anteprenorul" este (juridic vorbind) "mai mult decat . . . persoană", "autonomul" este "persoană plină", iar "angajatul (in exercitiul functiunii)" este "mai putin decat . . .persoană. Numai ca . . . atat "ei", cat si "noi" necunoscand "lungimea lungului de nas, pe de o parte ni se asuma responsabilitati de persoana atunci cand nu suntem, iar "noi" ne arogam atribute de "persoana" (in momentele "exercitiului functiunii") desi juridic, suntem (in acele momente) lipsiti de ele. Angajatul este imposibilitat de lege ("imposibilitat" nu este sinonim cu "interzis". Spre exemplu "boul este imposibilitat sa iasa din jug", sau "prizonierul este imposibilitat sa iasa din celula". Imposibilitat sa se miste, este spre ex. cineva care este bagat in "camasa de forta". Imposibilitat sa iasa din ham este calul inhamat. Degeaba ii spui calului "esti liber" daca il lasi inhamat, si legat de un par) sa vanda mai mult de un maxim de 10 ore dintr-o "zi (naturala) lucratoare" iar, pe "cale de consecinta", angajatorul este imposibilitat de lege sa primeasca (normal ca nu poti, nu ai cum, primi ceva ce este imposibilitat prin lege, sa ia nastere) Noi nu suntem masini. Suntem "fiinte umane" si nu trebuie sa uitam asta nici un moment. "O zi" este de "sinonimie perfecta" cu "24 de ore" dar "24 de ore" nu are "sinonimie automata" cu "o zi". Zilele au personalitatea lor. Se numesc cum stim :"duminica", luni"... etc. Regulamentul 561 permite un "timp de lucru" zilnic de maxim 10 ore. Daca este "doar condus" ("zbor", sa zicem) si nimic altceva este valabil "programul de condus". Dar daca sunt incarcari, asteptari, si orice altceva in afara de "condus", asta inseamna "timp de lucru" iar "timpul de lucru maxim" pentru "un luni" nu poate de fi mai mare de 10 ore, dupa care . . . mai lucreaza si "lumea ailalta", iar tu mai poti lucra "marti", alte maxim 10 ore (mentinand "organizatorul de joc" si nu "jucatorul" distanta intre "manșe" Facand o analogie cu jocul de fotbal si imaginandu-ne ca se pune tahograf fiecarui jucator, si tahograful se pune in miscare doar "cad se misca roata" (cand jucatorul face pasul) voi ce credeti, cand fluiera arbitrul sfarsitul meciului, jucatorii care nu au facut inca "timpul de condus" mai pot continua sa joace? Va invit (daca moderatorul ma lasa) sa vizitati blogul meu (Ego - obiectivism). Niciodata nu stii de unde sare iepurele.Salutari si . . . drumuri bune. Mit: Vida clara, multumim pentru raspuns, dar am aprecia un raspuns mai clar si usor de citit. Are mai mult o tenta filozofica iar noi am dori mai mult ceva practic si care sa fie intr-adevar de ajutor. Deasemenea am aprecia daca ti-ai corecta varsta de la profil.
  2. Nu am putut vedea video-ul. Din pacate insa problema principala o constituie propriul nostru raspuns ce dam exploatarii la care suntem supusi. Este lipsit de eficienta sa denunti o intreprindere sau un angajator. Este ... picatura de apa pusa (sau luata) din ocean. Acelasi lucru il reprezinta si faptul ca tu te comporti corect, intr-un ocean de incalcari ale dreptului. Din punct de vedere juridic nu ai lege care sa te ajute sa te comporti corect. Nu ai lege pe care sa o folosesti (si) in apararea ta. Sunt unii care au norocul sa lucreze la niste oameni cu inima si , se cred ei destepti ca, vezi doamne, nu incalca discul. Nu exista. La forma in care este, se intelege si se aplica de catre angajatori legislatia, depindem doar de prezenta (sau absenta) in ei a "bunului simt". Doar cine nu vrea, nu foloseste momentul spre a-si bate joc de noi. Normal, pe baza politica, legile se cultiva si autocultiva spre a a avea echitabilitate (ca in sah). Adica, la "problema pusa" sa ai, din punct de vedere legal, un "raspuns pe masura". Am inceput eu sa urc in pagina (dar, in spaniola), exemple din aceasta activitate, care sa dezvaluie ne-echitatea sistemului (https://sites.google.com/site/servereuropeantransport/tacografo). Am nevoie de ajutorul oricaruia dintre voi (cititori ai acestor randuri), chiar si cu critica, pentru ca nu poti sti ce nu se stie pana cand cineva nu manifesta asta.
  3. @spetsnaz Am vazut tarziu raspunsul tau. Cu toate astea nu se face sa nu-ti raspund. Este "lege" si nu "tocmeala" Spetsnatz. Nu exista motivatia de a spune "asta-i viata" intr-un domeniu reglementat juridic. Nu ai de ce sa spui ca "macar nu toti patronii romani nu sunt idioti ...." pentru ca nu la bunul plac al cuiva se joaca "jocul" asta ci dupa reguli prestabilite pe care trebuie sa le respecte toti "jucatorii". Acuma, ce rezulta din optica prin care privesti tu lucrurile (si, daca ai privi doar tu asa nu ar fi mare problema, problema este ca asa este majoritar perceputa) este ca (si tu) numesti "sofer" pe oricine vezi directionand (tinand de covrig) orice fel de vehicul) iar la focalizarea privirii spre vehicolele mai mari de 3,5 t numesti "sofer" pe oricine vezi conducand un astfel de vehicol. Pai daca noi insine, cei care vindem serviciul asta de "conducator auto" nu intelegem corect lucrurile, prosti ar fi altii sa inteleaga in locul nostru? Ca sa pot sa-ti raspund hai se separam, din inceput intre "autonomi" si "angajati", ca sa stim amandoi ca eu, in raspunsul pe care ti-l dau ma refer la "soferul angajat in baza contractului individual de munca" (pe care in continuarea textului il voi denumi, asa cum din punct de vedere juridic ii este denumirea; "lucrator mobil"). Deci: Nu "lucratorul mobil" este cel care trebuie sa impuna angajatorului ceva (sunt altii abilitati legal pentru asta). Romanul (ca sa restrang zona) are probleme grave cu interpretarea conceptului de "proprietate" si, de aici pornesc cele mai multe erori in aplicarea si interpretarea legislatiei, pentru ca din cauza acestei mosteniri (aproape genetice) romanul se comporta mai degraba ca un "lichid" decat ca un "solid". Nu spun lucrurile astea ca sa jignesc pe nimeni ci doar cu convingerea ca ajut la intelegerea corecta a unor lucruri pe care altfel, crezand ca sunt corecte nu cauti sa le corectezi, iar odata corectate (de fiecare, in limita posibilitatilor) sunt convins ca ne-ar fi in folosul a cat mai multi dintre noi. Privind prin prisma acestui "stadiu lichid", e de inteles ca romanul isi sta in propria-i piele precum sta apa intr-o punga de plastic. Socotind ca vii de la piata si ca ai intr-o mana o sacosa de plastic in care ai un pepene iar in mana cealalta o "punga de un leu" in care ai pus, direct, apa (precum punea-u unii de aruncau de la balcon in capetele trecatorilor). Ei bine, cand lasi jos sacosa in care ai pepenele el va continua sa-si ramana in patratica lui. Lichidul insa va fi in continua cautare de a se revarsa, ne-avand el treaba cu vreo linie de demarcatie sau sa-si faca vreun complex ca invadeaza. Unde gaseste loc ... se revarsa. (si) Din aceasta cauza "angajatul" se comporta precum "autonomul" (desi ... nu este). Odata cu semnarea contractului tu cedezi (pentru 9 ore pe "zi munca") autonomia ta de decizie, angajatorului. Te convertesti astfel intr-o "masina teleghidata". Din punct de vedere juridic relatia "angajator-angajat" este "dictatura" (adica, precum la scoala primara, el dicteaza iar tu incerci sa scrii tot ce dicteaza. Cand vrea (si daca vrea), "corecteaza" lucrarea. Ii convine, lucreaza cu tine, nu-i convine, nu lucreaza (acelasi lucru e valabil si pt tine). Dar asa cum tu ai niste baremuri intre care sa joci, tot la fel are si el. Daca tu (spre ex) ii produci mai putin decat este in "barem", nimeni nu-l poate obliga sa te tina in al lui "team" dar el, daca asa vrea muschii lui pune de la el din buzunar diferenta si te tine. Dar, odata ce (semnand contractul) ii cedezi "autonomia ta de decizie" odata cu asta el s-a incarcat cu responsabilitatea pentru tot ce decurge din felul in care "butoneaza" butoanele telecomenzii cu care te manevreaza. Ceva ... in genul asta: ! cu diferentaca in cazul nostru (al angajatilor) in timpul in care vehicolul se deplaseaza controlul asupra mentinerii printre linii ne ramane. Daca o luam cu inceputul si ne uitam in "Codul muncii" http://www.rubinian.com/codul-muncii-ti ... _103_0.php intelegem ca (norma generala) ca: "Repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus". Intelegem de asemenea ca fiecare segment (zilnic) din asta de timp are un "start" si un "stop" intre care legea nu lasa angajatorul sa puna o distanta mai mare de maxim 10 ore. Daca ne mai uitam si la: https://sites.google.com/site/lucratorm ... icolul-3-a , si la rubrica "salariu" intelegem ca orice se intampla intre "start" si "stop" este ..."munca" (si e treaba doar a angajatorului daca ii e profitabila sau nu. Daca nu e profitabila din vin ta, te da afara iar daca nu e profitabila din incapacitatea lui trebuie sa se lase de meseria asta si sa nu incurce doar, lucrurile). Daca mai coboram pe firul legii pana la (ceva ce nu mi-e la indemana in romaneste dar existand in una din cele 27 de tari europene automat trebuie sa fie in toate) "atributos de la personalidad": http://es.wikipedia.org/wiki/Atributo_d ... rsonalidad (pe care le gasesti si in engleza dar nu-s atat de complete ca in spaniola) ne devine un pic mai clar ca printre aceste "atribute" are loc al sau principal si atributul denumit "domiciliu". Ei bine, desi "nu e obiceiul" nici "fabrica" asta care se numeste "intreprindere de transport" nu are (din punct de vedere juridic) temei sa nu aiba "cartela" la a ei poarta, cartela care sa marcheze "inceputul" si "sfarsitul" misiunii fiecaruia dintre angajati. Daca te faci cosmonaut (un alt soi de "lucrator mobil") nu are de ce sa considere nimeni ca esti in afara misiunii nici daca fiind in misiune dormi, te uit la televizor, te urci pe pereti sau ....esti la butoane. Toata perioada asta trebuie sa ti se considere "munca" si trebuie si sa ti se plateasca, si sa ti se compenseze timpul stat in misiune in interesul misiunii. Asa cum pe un strungar nu il legi de strung dupa ce si-a terminat programul (ca sa-l ai la indemana in caz ca iti trbuie, asa cum nici unei fiinte umane nu i se poate rapi a lui viata ca la o otreapa, nici acestui angajat nu are de ce sa-i fie furata. Partea proasta este ca ne-au obisnuit sa ne autosugestionam ca ne apartin noua (pe de-o parte) niste responsabilitati care nu ne apartin si (pe de alta parte) ne-au obisnuit sa ne autosugestionam ca le apartin lor (angajatorilor) niste drepturi ale noastre care nu le apartin. Si, partea si mai proasta este ca pana ne lamurim noi intre noi de ceea ce nu ne lamurim de cand a intrat in functiune legea tahografului iata ca ei au mutat (ca la sah) deja piesa, ca s-au prins ca ne-am cam prins, si trec la o chestie si mai complicata , aceea de a ne face "autonomi" de forma. Toata poliloghia asta, amice Spetsnaz,am scris-o vrand de fapt sa-ti spun ca nu este treaba "soferului" (cum ii zici tu) sa impuna nimic angajatorului ci este responsabilitate in fata legii a angajatorului. In mod normal puscariile trebuiau sa fie pline de indivizi care profitand de statutul de "angajator" au procedat la "privari de libertate" facand ca de noi sa ramana, acasa, decat numele (confiscandu-ne ei, cu de la ei putere si la al lor cherem, fizicul). Salutari.
  4. Daca te referi la o zi (oricare), nu poti face alta referinta (in ceea ce priveste a o relationa cu vreun om, decat la o "zi naturala" (doar pentru "masini" se poate spune "24 de ore"). Nu trebuie uitat ca nu doar fiecare zi in parte are propria ei identitate (identitate unica), ci fiecare moment al fiecarei zi in parte. Nici macar in cazul "condamnatilor pe viata" nu cred sa se faca abstractie de asta. (Daca noi nu constientizam, angajatorii nu au de ce sa ne foloseasca ca pe boi). Daca prin "zi de munca" te referi la ceea ce in spaniola se numeste "laborable" (deci nu este zi stabilita prin lege ca "zi de sarbatoare" sau "zi libera", atunci "zi de munca" este "luni", "marti", "miercuri", "joi", "vineri" si "sambata". (In domeniul legislatiei tahografului poate fi ori "luni-vineri" ori "marti-sambata" (conform Daca te referi la "zi de munca" ca "timp pe care-l poate destina o persoana activitatii cuprinse in "capul muncii" acest lucru il defineste "Codul muncii" (art 111) http://www.rubinian.com/codul-muncii-ti ... 03_507.php De-abia dupa aceea (pentru ca si noi, soferii, suntem mai intai subiecti ai "Codului muncii" si abia apoi (prin intermediul lui) ajungem a fi subiecti pe care angajatorul poate aplica (vezi cap.3, art 10, pt. 2 din 561/2006) https://sites.google.com/site/obreroeur ... ransportes. Conform maximumului de 90 de ore pe doua saptamani (vezi definitia "saptamanii") deducem o medie de 45 de ore saptamanal, iar aceasta medie (45 de ore) nu pot fi extinse pe mai mult de 5 zile pentru ca sunt prevederi care impun intreprinderii ori sa fie intreprindere ori sa faca altceva). De-aia ziceam ca ... ori "luni- vineri" ori "marti-sambata" Daca te referi la cat poti conduce intr-o zi de munca apoi ... conform articolului 3 din Directiva 2002/15 CE (dupa cum vezi aici: https://sites.google.com/site/obreroeur ... ransportes ) daca nu mai faci altceva in afara de condus, poti conduce atat cat Codul muncii iti acorda timp sa lucrezi (mai putin, poti dar mai mult, juridic nu ai cum).La capitolul "salariu" gasesti stipulat si aceea ca angajatul trebuie sa-si primeasca salariul ( https://sites.google.com/site/obreroeur ... ransportes ) indiferent daca angajatorul ii da sau nu ceva concret de facut in timpul acordat de Codul muncii, dintr-o "zi de munca" angajatorului sa-si foloseasca angajatul. (Ca la "inchirieri de scule". Tu inchiriezi o scula pentru 9 ore si este treaba ta daca in timpul asta o folosesti sau nu. Problema este si mai grava in felul in care angajatorul interpreteaza sa foloseasca "conducerea in echipa", pentru ca desi "inchiriaza" pentru 9 ore tine scula in priza 21 de ore. Conform "Dreptului", "Dreptul civil reguleaza relatiile intre persoane "siempre que actúen desprovistas de imperium". Intre "angajator" si "angajat" domnesc (prin contract) relatii "dictatoriale" (el dicteaza, tu te conformezi). Imediat ce i s-a terminat portia dintr-o zi, cea la care ii da dreptul "Codul muncii" angajatorul trebuie sa te redea vietii tale civile (https://sites.google.com/site/obreroeur ... /su-tiempo). Altfel, ceea ce face se numeste: https://sites.google.com/site/obreroeur ... e-libertad Iar la privare de libertate a vreunei persoane nu are dreptul decat "judecatorul"
  5. Am incarcat din Olia del Rey. Din Incarlopsa. Toledo imi este o resedinta ... virtuala. In teorie te poti abstrage de la ce vrei Mario. In practica insa faci parte din ele, oricum ai da-o. Dar ... gusturile nu se discuta. Salutari si toate cele bune.
  6. Tot e un semn Mario. Multumesc. Dupa adresa am parea "vecini". Cum stim insa, chiar si de la o casa la alta difera ale casei, obiceiuri. Am inceput sa public parte din "jurnalul meu de bord". Mi-ar face placere sa te uiti un pic (si pentru aceea ca este tot un amestec de romana si de ce spaniola stiam). "Jurnalul" meu nu este o chestie de citit ca un roman ci are rostul ca impreuna cu discurile, impreuna cu niste "partes de trabajo" zilnice, si cu alte chestii se suprapun reconstituind un .... dinozaur. https://sites.google.com/site/servereur ... rnal/09-05 Toate astea demonstreaza, prin faptul ca "empresa de transporte" lua la cunostinta zilnic fara a avea vreo reactie prin care sa dovedeasca ca respecta "obligatiile ce revin intreprinderii de transport". In orice clipa in care ai folosi chiar si un metru camionul patronului intr-un alt folos decat al lui, te-ar denunta de nu te-ai vedea si te-ar schimba de-a doua zi (si bucuros ca nu trebuie sa-ti mai plateasca ale tale drepturi ce ti-ar reveni). M-as mira eu sa existe doua lumi asa de paralele cum vad ca rezulta din ce vorbesc altii fata de ce vorbesc eu. M-as mira pentru ca in 4 ani am fost cot la cot cu mii de oameni de toate natiile si nationalitatile prin mai toate "muelles" de Spania. M-as mira pentru ca am vazut zeci, dintre colegii mei, cazuti (nu o data) cu capul direct pe volan in tot soiul de "areas" din traseu. M-as mira pentru ca am vazut zeci de colegi, cazuti de pe cal inainte sa ajung si eu la a cadea de pe al meu. Salutari si drumuri bune.
  7. Stimate sofer (profesionist). Suntem obligati de createle deja circumstante sa facem ce zice popa, dar (deodata cu asta) trebuie sa ne aplecam cu atentie asupra textului legii pentru ca daca nu o face fiecare dintre noi in parte in al sau drept, nici un angajator nu o face in locul nostru (pentru ca nu are nici cel mai mic interes. Romanii mai vin (fata de altii) si din urma cu un bagaj asupra conceptului proprietate care este al naibii de sumar si de deformat iar la asta se adauga si traditia sofereasca romaneasca (cand eram sofer inainte de 89 "masina" pe care lucram era ca si a mea, eu o incuiam eu o descuiam indiferent cat n-as fi dat pe la "munca"). Dar daca atunci, din punct de vedere juridic erai indreptatit pentru ca erai co-proprietar imediat dupa aceea, juridic lucrurile s-au schimbat dar cei mai multi nu si-au adaptat si vechile metehne noii situatii. Legislatia sub care lucram noi, cei care uitam ca nu mai suntem juridicamente soferi ci "lucratori mobili" (si are extrem de mare importanta neluarea acestui fapt, in seama) este o "legislatie internationala" si a fost tradusa neglijent (probabil interesat) iar meseria asta care prin specificul ei ne tine pulverizati in toate punctele posibile si imposibile ale spatiului (geografic) si timpului face ca acest tip de angajat sa fie mult prea fara valoare spre a-si mai bate cineva capul sa corecteze traducerea. Nu mai zici ca ... chiar si in traducere corecta tot are sute si mii de piste false. Daca in 2002 CE a introdus termenul de "lucrator mobil", patru ani mai tarziu acelasi CE foloseste in noul Regulament 561 doar o singura data acest termen si imediat dupa aia revine la a folosi termenul "conducator auto" de mai bine de 80 si ceva de ori. Ceea ce este vizibil la imensa majoritate a angajatilor care indeplinesc munca de sofer este ca ei nu fac diferenta justa intre conceptul clasic de "intreprindere" si "intreprinderea de transport", pe de alta parte nu privesc "autonomul" ca pe o "intreprindere de transport" ci tot ca pe un "sofer". Am asezat eu intr-o pagina cateva (cele mai vizibile) conditii care se cer pentru ca o "intreprindere de transport" sa indeplineasca, pentru a indeplini conditia de "a fi": https://sites.google.com/site/lucratorm ... -transport Precum se poate vedea din cele ce trebuiesc indeplinite nici macar "autonomii" nu-si indeplinesc conditia (pentru ca se cere sa ai cel putin 3 vehicule. Ca sa le ai sa le utilizezi doar tu, nu renteaza, iar odata ce angajezi incetezi a mai fi autonom). Daca "lucratorul mobil ar intelege lucrurile corect (vorba este sa le inteleaga, nu sa le impuna, pentru ca cu cat mai multi le inteleg corect, ele se impun, cu timpul, de la sine) ar intelege ca "legislatia tahografului" nu i se adreseaza lui (la prima mana, ca sa o aplice el) ci angajatorului ca sa o aplice el, angajatorul, pe ai sai angajati. Am tradus din spaniola o chestie cu "subordonarea juridica": https://sites.google.com/site/lucratorm ... e-juridica care clarifica un pic problema. Prin "contractul individual" angajatul cedeaza angajatorului o mare parte din "libertatea de decizie" (dar odata cu asta si o cantitate corespondenta de responsabilitate. Angajatorul (juridic vorbind) este cel care-si asuma riscul (poate sa-ti ceara chiar si sa pui magnetul sau sa incalci discul) dar raspunderea nu are de ce sa nu ii apartina. Intreprinderea este a lui si isi joaca cartea cum isi doreste. Daca hotaraste ca nu stiu care dintre angajati sa incalce un disc "azi", asta il poate salva de la nu stiu ce scufundare sau ii poate aduce un nu stiu ce enorm beneficiu. Dar raspunderea, nu are de ce-i apartine angajatului (asa cum, ilegal, se practica). Salutari si intoarceri cu bine acasa. PS. Vad, ca nu am "cautare". Pacat. Parerea mea este ca este mai bine sa inveti de la cei ce au patit dacat sa reiei la reinventat, roata.
  8. 1) Pe cate inteleg din ce se vorbeste pe chat "Gongy" are probleme cu sanatatea. Asta nu e bine. Ii urez insanatosire grabnica. Necazurile sunt ... de toate felurile, dar daca suntem sanatosi, le infruntam. 2) Nu e intentia mea sa plictisesc eventualul cititor al randurilor mele. Eu am o viziune mai aparte asupra modului cum se aplica legislatia si normativele in vigoare si nu vin aici pentru a fi impotriva cuiva ci pentru a-mi sustine "puncte de vedere". Cred ca este interesul fiecaruia (dintre acei care se prezinta drept "soferi" si nu doar se prezinta ci chiar fac parte din tagma "conducatorilor auto" (fie el "conducator independent" fie el "lucrator mobil") Cer scuze si tie Mario Bandit si-ti zic ca din punctul meu de vedere imi doresc sa concuram (Viata intreaga este numai si numai o concurenta) ca "amici" si nu ca "in-amici", pentru ca necazurile grele pe care ne straduim sa le infruntam asta asteapta; sa ne macinam intre noi. 3)Legislatia tahografului (am grupat eu intr-o pagina web aproape tot ce este legislatie si se focalizeaza pe umerii fiecaruia dintre noi, muncitori (cei mai micii in grad) ai acestui domeniu (al transportului) rutier. Din pacate nici timpul si nici tehnologia de care dispun nu m-a ajutat sa fac si in romana ceea ce am facut in spaniola dar .... Iata adresa paginii: https://sites.google.com/site/trabajadormovil/ Am inceput de la "Declaratia Universala a Drepturilor Omului si am coborat pe firul legislatiei pana la "individ" Undeva pe la jumatatea "distantei" se afla un "link" denumit "tacografo" (adica "tahograful" nostru romanesc). Sub link-ul asta se poate vedea cata metamorfoza a mancat legislatia domeniului de la inceputuri si aproape pana azi. Ceea ce vreau sa reamintesc este ca o legislatie se fabrica politic si ca legislatia asta care ne guverneaza noua munca nu este o legislatie nationala ci internationala. Negocierea intre diversii participanti (evident politici) e ea destul de dificila la nivelul unei tari, d-apoi la nivelul unei "tari" asa de mare (si in fabricatie) precum UE. Problema este ca au reusit sa lanseze pe piata o legislatie destul de ambigua. Fiti siguri ca mai multi au fost acolo, negociatori care au reprezentat interesele "angajatorilor" decat pe cel al "angajatilor", la care se adauga ca odata ajunsa in "strada" tot cei care detin puterea in domeniu sunt cei capabili sa ameteasca lucrurile de asa natura incat cei de la baza sa fie mentinuti dezbinati, debusolati, dezorientati, dezinformati, etc, ca si cu o turma pe care sa o mai (dirijezi) incotro ai nevoie, servindu-te de ea. Noi, cei ce lucram in acest domeniu vindem "unitati de timp". Codul Muncii (inainte de orice) ne imposibiliteaza (deci nu este vorba ca "ne permite" sau "nu ne permite" ci "te lasa ... ca fara cuvinte" sa vindem o bucata mai mare de 9 ore dintr-o "zi naturala" si nu orice "zi naturala" ci doar din acelea acceptate de Societate ca "laborala". In acelasi timp in care "angajatul" este imposibilitat sa ofere mai mult, printr-un fenomen care se numeste "antonomasie", sau hai sa-i zicem "pe cale de consecinta", angajatorul este imposibilitat legal sa primeasca (sau sa ia) peste asta. Una din marile probleme este ca "muncitorul" (in general, deci si cel din acest domeniu) nu are atata pregatire juridica incat sa nu-si iasa din a lui patratica, iar angajatorul profita de acest fapt si adauga acestei "motivatii intrinseci" si o cantitate "cat cuprinde de "motivatie extrinseca" (adica, profita ca "iese singur" la care adauga ca "peste ce iese (angajatul) il si scoate (angajatorul), amestecandu-se lucrurile de asa natura ca sa nu mai inteleaga nimeni nimic. Dar, uite cum explic eu. Un strungar (tot subiect al aceluiasi Cod al Muncii ca si noi) care executa (sa zicem) robineti de 4" (tzoli) poate face in 8 ore 6 robineti din astia (am luat un exemplu pe care-l cunosc bine). Strungarul face 6 robineti pe zi nestiind (si ne-avand de ce) cu cine are contract angajatorul si nici pe ce pret si nici pe cata perioada (poate sa lucreze acelasi gen de piese pana iese la pensie sau, incepand demaine, ii poate da un alt tip de piese de facut. In aceeasi situatie se afla si "lucratorul mobil". El executa transporturi pe care nu le contracteaza el. Un strungar din exemplul de mai sus, daca are 300 de "robineti" de facut nu inseamna ca poate fi obligat sa lucreze (si in afara de toate si in aceiasi bani) doua schimburi pe zi ci ii lucreaza in 50 de "zile lucratoare". Intra la 7 in "paine" si la 15 iese din "paine" indiferent cat a facut in acea zi. Si transportul este tot industrie, doar ca aici in loc de un "span" vizibil", "strungul" asta care este vehicolul scoate alt tip de "span". Angajatorul este cel ce planifica, coordoneaza, controleaza fluxul de productie, nu angajatul. Angajatul nu are nici obligatie, nici atributie, nici permis, nici permisiune sa exercite vreun fel de control asupra angajatorului sau ci doar sa-i execute ordinele (ordine pe care angajatorul are toata libertatea sa le dea dar si toata responsabilitatea pentru ce rezulta in urma ordinelor date). Daca legea nu ii permite sa utilizeze un angajat decat 9 ore intro zi lucratoare, apoi el stie ca pentru a-l putea elibera la timp din functie nu poate contracta un transport care sa nu poata fi acoperit in 9 ore (dus-intors) nu doar ca distanta ci cu tot ce include acel transport (vezi ---> https://sites.google.com/site/lucratorm ... p-de-lucru ). Daca un strungar a facut 4 piese (si nu 6) si s-a sfarsit programul, cu toata parerea de rau dar ... trebuie sa iasa din program. Ca si la fotbal, se joaca 45 de minute se face pauza se lucreaza alte 45 dar cand se termina orarul, cand fluiera arbitrul, ...aut. Este adevarat ca angajatorul ii poate da angajatului fluierul sa-si fluiere singur sfarsitul jocului, dar asta nu inseamna ca fata de Societate nu este tot cel ce are contract cu Societatea (angajatorul) responsabil. Ma opresc pentru ca deja mesajul este prea lung (si nu ca am terminat ce aveam de spus). Salutari.
  9. Mario, poate ca in opinia ta nu facem vorbire tot despre oameni. Eu zic insa ca da, si zic ca atat la munca in echipaj cat si la munca in solitario daca se incepe programul la ora 7 (sa zicem) doar de 2 ori pe saptamana pot ajunge sa lucreze pana la 17 (indiferent ca in timpul asta se conduce, se incarca sau se descarca, se spala masina, etc) cu exceptia faptului cand soferul este "consemnat la domiciliu" (cabina nu este "domiciliu"). Parasirea domiciliului mai mult de 15 zile trebuie anuntata si trebuie anuntat noul domiciliu. In afara de asta, nici Directiva 2002/15 si nici Regulamentul 561 se adreseaza persoanelor fizice care chiar au (din punct de vedere legal) statut care sa le confere autonomia de decizie. "Lucratorul mobil" este un simplu executant si precum zic articolele de la capitolul "Obligatiile intreprinderii de transport", angajatorul este cel care fixeaza orarul, angajatul este raspunzator in fata angajatorului, iar angajatorul in fata statului. Doar din cauza ca exista atat de multi "lucratori mobili" care continua si dupa 11 ani de la publicarea Directivei 2002 sa se creada (si sa se dea) "soferi" suntem unde suntem si suferim mizeriile astea. Cabina nu este domiciliu iar daca angajatorii vor sa acopere arii mai extinse decat ce le permite Regulamentul trebuie sa plateasca hotel, diurna, si multe alte nu sa le ia banii angajatilor pentru motorina sub motiv ca se incalzesc in cabine. Nu cred ca daca lucra-i pe un avion (sa zicem) si trebuia sa mai dai vreo doua ture inainte de a ateriza (spre a se elibera pista) erai capabil sa platesti kerosenul. Regulamentul 561 spune ca dupa orele de munca angajatul trebuie sa poata beneficia de "timpul sau". Acest "timp al sau" nu este al sau decat intr-un singur loc: circumscriptia teritoriala unde isi are declarat, de forma legala, domiciliul. Restul este "privare de libertate". Din punct de vedere legal nici daca l-ar ruga angajatul in genunchi, angajatorul nu ar avea voie sa-l "priveze de libertate" pentru ca acest lucru il poate dispune doar o singura institutie: cea judecatoreasca.
  10. Intreb si eu asa de curios, cat permite Codul Muncii sa lucreze un angajat intr-o zi? 10, 12, 15 sau 18 ore? Este posibil ca doi strungari sa fie legati unul de altul cu un cablu de 2 -3 m lungime si sa inceapa programul la 7 dimineata, sa lucreze unul 4:30 in timp ce celalalt sa stea asezat intr-un scaun, legat cu centura, iar la 4:30 sa schimbe intre ei locul si tot asa pana se insumeaza 21 de ore de munca, dupa care pot dormi amandoi langa strung un maxim de 9 ore (daca intre timp nu le baga marfa sau daca nu trebuie sa livreze, si apoi sa reia ciclul ? Dar doi agenti de circulatie? Este posibil sa fie legati unul de altul si in timp ce unul si-ar face turnul (dirijand circulatia intr-o intersectie) de 4:30 h, cel legat de el sa stea pe un scaun, cu centura pusa, sa faca apoi rocada si tot asa pana insumeaza cele 21 de ore, dupa care sa doarma linistiti in masina iar dupa 9 ore sa reia ciclul? Si sa se considere ca timpul cat stau pe scaune, nu este timp de lucru ci de orice altceva in afara de "munca" ? Codul Muncii (sub a carui jurisdictie semneaza contractul individual de munca angajatul din transporturi) nu este acelasi pentru tot ce are "contract de munca", indiferent domeniul de activitate ?
  11. @ rossy . Mesajul 112 (pagina 1 a acestui subiect) Dupa cum vezi, in textul legii se foloseste expresia " conducator auto". Tocmai aici este tot "chitibusul" confuziei ce domneste in domeniul nostru. Cand ne referim la circulatia rutiera in general, "conducator auto" este tot acel ce este asezat la postul de conducere al oricarui fel de vehicul autorizat de lege sa circule pe drumurile publice. Cand ne referim la acest regim special care este cuprins in "legislatia tahografului" in conceptul "conducator auto" intra doua "sub-concepte" pe care Directiva 15/2002 le defineste: - "conducator independent" - "lucrator mobil". In timp ce primul concept este echipat (de lege) cu autonomie decizionala completa, cealalta categorie (prin "contractul individual de munca") cedeaza (de forma legala) 66% din "autonomia decizionala completa" angajatorului sau. Cu alte cuvinte daca in cadrul "autonomiei individuale complete" sunt trei atribute decizionale (decizia asupra lui "cand", asupra lui "cat" si asupra lui "cum") prin semnarea contractului de munca "lucratorul mobil" cedeaza (legal) decizia asupra lui "cand" si cea asupra lui "cat" angajatorului sau. In mod logic, "lucratorul mobil" nu are de ce sa fie responsabil in fata Regulamentului 561 ci doar in fata Regulamentului General de Circulatie. Vad ca scrii din Spania, si atunci presupun ca poti citi si in spaniola. Legislatia spaniola este mult mai bine "pusa in pagina" decat cea romaneasca, mult mai bine scoasa la lumina si mult mai putin echivoca decat a noastra (se poate compara "bogatia" sau "saracia" la tot felul de articole atat din wikipedia cat si din cele oficiale). Fiind tari europene, semnatare ale aceluiasi conveniu (UE) vor nu vor, tarile semnatare desi pastreaza specificul national, cauta sa armonizeze legislatia. Am comparat mai tot dreptul spaniol cu cel romanesc si nu am gasit diferente (mari) de fond ci, de forma. Asa ca citind din una, sigur este (sau trebuie sa se regaseasca) si in cealalta, doar ca in cea romaneasca trebuie sa scormoni cat nu face pana dai de ceea ce cauti. In Derecho laboral (echivalentul Codul Muncii) se gasesc publicate 5 caracteristici principale ale "contractului individual de munca dintre care aduc eu aci caracteristica "ajenidad" (Ajenidad: en los frutos, en los riesgos y en los medios, todo ello asumido por y para el empleador (los frutos directos del trabajo no son propiedad del trabajador, sino del empresario). Caracteristica asta spune clar ca in ceea ce priveste beneficiul, riscurile si mediile este asumat de agajator. Din asta nu are cum sa nu rezulte ca atat "masina" cat si orice ar servi obtinerii beneficiului (inclusiv tot ce ar privi comunicarea angajator-angajat, adica inclusiv "hands-free"-ul, si inclusic GPS-ul ca sa dau doua dintre exemple) sunt, daca vrea sa le aiba, ale angajatorului (si nu ale angajatului) Doar prin niste strategii ordinare (mai ales prin santajul pe partea necesitatilor bazice ale oricarei fiinte vii: foame, sete, necesitati fiziologice, inclusiv cele sexuale, necesitatea denumita "domiciliu") angajatorii obtin de la angajati (si cu foarte mare concurs din partea angajatilor, care in mare majoritate nu-si cunosc nici drepturile si nu-si respecta, in primul rand in fata lor insisi, obligatiile) foarte multe gratuitati, pe langa lege. Nu "angajatul", nu "angajatorul" ar fi cel care sa aduca ordine in domeniu, ci organele autorizate pentru asta, dar cata vreme nu exista o presiune (divizarea sociala la 1, maxim 2 in domeniul nostru, este o "lege a firii") din partea Societatii pentru a se face ordine, nu sunt fraieri sa o faca, pentru ca le este mult mai lesne, mult mai moale, asa.
  12. @maramu Amice nu stiu ce-ti spune tie "Obligatiile intreprinderilor de transport" din Regulamentul 561 dar eu am inteles din el ca angajatorul este obligat sa verifice respectarea "discului" in asa fel incat sa garanteze respectarea legislatiei tahograf. Nu-ti cunosc puterea economica dar un "lucrator mobil" abia-si permite (economic vorbind) sa faca naveta cu turismul proprietate personala d-apoi sa deplaseze un ditamai camionul impotriva vointei angajatorului. Nu stiu cati angajatori in Romania au reclamat vreun "lucrator mobil" ca in loc sa se odihneasca insista sa-i bage angajatorului niste bani in buzunare in ciuda faptului ca el (angajatorul) nu-i vrea, dar ... ce sa faca, de mila de sila ii primeste. Nu omule, angajatorul are obligatia sa faca ceea ce fac controlorii din traficul aerian, si are toate instrumentele din lume de a desface contractul de munca angajatului sau imediat ce a incalcat discul (fara sa-i plateasca nici un drept). Numai ca angajatorul nu face asta pentru ca ... in spatele aparentelor el este cel ce isi manipuleaza angajatul sa manipuleze tahograful. Pentru ce sa incalce un "lucrator mobil" discul cata vreme punctul 1 din "Obligatiunile intreprinderii de transport" spune clar ca "lucratorul mobil" este un "salariat in regie" si nu un "salariat in acord"? Eu nu am vazut nici un strungar, zidar, politai sau orice alt fel de profesional care sa impuna angajatorului lui sa-l lase si pe el sa lucreze ... asa, din placere pana il uita Dumnezeu la serviciu. De ce ar face-o un "lucrator mobil"? Doar de dragul de a face rost de niste amenzi astronomice si de a-si rade niste puncte? Angajatorul profita de o perioada tulbure, de o lipsa de justitie. PS. Nu confunda "lucratorul mobil" cu "soferul" pentru ca semnand un "contract individual de munca" lucratorul mobil se pune sub ordinul angajatorului iar angajatorul ii poate da mana libera cata vrea (asa cum dai tu procura de reprezentare nevestei tale sau vreunui avocat) dar oricata mana libera i-ar da, cu responsabilitatea ramane. Din pacate nici macar 90 % dintre "lucratorii mobili" nu stiu ca sunt "lucratori mobili" si continua sa se creada "soferi", ajutand ei insisi la perpetuarea unei confuzii pe care Directiva 2002 s-a straduit sa o evite. "Concursul" in "jocul" asta se da intre "jucatori" si nu intre "piese" iar jucatori in domeniul asta este "soferul independent" impreuna cu orice marime de angajator (de la un minim de 5 angajati, mi se pare, in sus). "Lucratorul mobil" este doar "piesa", si atat. Executa ordine ca si soldatul in armata. Ma rog, povestea-i lunga pentru ca de prea mult a fost inteleasa gresit.
  13. @raduro1985 Daca nu incurci lucrurile, ai avea dreptate "raduro". Este adevarat ca ... tot omul ce misca de un volan se numeste "sofer", dar nu tot ce este "sofer" are o aceeasi treaba cu acest Regulament internationa (care pentru noi, europenii, se numeste Regulamentul CE 561/2006. Daca ai treaba cu domeniul asta este imposibil sa nu stii ca "Directiva 2002/15" stabileste ca "actorii" carora li se permite sa joace sub regulile legislatiei tahografului sunt de doua categorii: "conducatorii independenti" si "lucratorii mobili". Diferenta intre cele doua categorii o da "prezenta" sau "absenta" (in ecuatie) a "contractului individual de munca". Acum, mai ramane sa stii ca semnatarul unui contract de munca nu dispune de "autonomie" ci de "autonomie limitata"(ca orice fel de "angajat". Are o autonomie analogica acelei autonomii pe care o are un ambasador fata de guvernul tarai care-l numeste in functie, sau ca cineva caruia tu ii dai o "procura de reprezentare". Este imposibil sa nu sesizezi ca una e sa te reprezinti tu, pe tine (in interesele tale) iar alta este sa iti reprezinte cineva delegat de tine, niste interese. Hai sa schimbam planul si sa nu vorbim despre "sofer" ci despre "strungar". Un strungar autonom poate lucra cum il taie capul. Daca-i iese "pasienta" a castigat, daca nu, mai incearca. Dar un strungar angajat nu lucreaza de capul lui ci executa ceea ce i se cere. Adica, daca i se pune sub nas un desen tehnic reprezentand un anume "surub" el pe acela trebuie sa-l faca. Poate "angajatorul" sa acorde autonomia pe care o doreste angajatilor lui (de la "totala" la "deloc") dar oricata autonomie le-ar acorda, este o autonomie relativa (pe care le-o poate retrage in orice moment), este o "mana libera" pe care le-o poate da in ceea ce priveste "executia" . Raspunderea, ii ramane. "Autovehicolul industrial" (camion sau autobuz) este ... ceea ce pentru strungar este strungul si atelierul in care strungul ii e amplasat, sau ceea ce pentru un functionar reprezinta "masa de birou" si biroul in care lucreaza, Pentru tot ce este (prin analogie) "activitate de birou (sau de ... atelier) a "lucratorului mobil" drept (si obligatoriu) este (cum zice si Regulamentul 561 la capitolul "Obligatiile intreprinderii de transport" ca raspunderea sa fie "angajatorului". E suficient ca Societaea sa inteleaga cum stau de fapt lucrurile si sa dea sanctiunile pe "titularul de drept al vehicolului" si-ai sa observi ca ... de-abia de atunci - incolo se poate vorbi de "competitie leala". Am o pagina web care se numeste "server european transport". Am expus acolo atat "discuri" cat si "fise de plata". Parte din discuri sunt suprapuse pe niste "rapoarte zilnice de lucru". Este o dovada clara ca "angajatorul" lua la cunostinta zilnic ca "angajatul" iesea in afara cadrului legal prin toate directiile posibile. Daca ar fi fost asta "in folosul angajatului" a doua zi il reclama pentru "nerespectare de ordin" sau pentru "incalcare de proprietate" (vehicolul este o "proprietate") si ii desfacea contractul de munca fara nici un fel de drept. Ori, neprocedarea asa si ... inghitirea in propriile buzunare a efectului acestor incalcari, inseamna ca a fost "vointa expresa" a angajatorului. In afara de asta, "rapoarte de lucru" ca cele ale mele faceau toti ceilalti 60 - 70 de angajati. Angajatorul este obligat sa pastreze discurile. Politia nu are nici o treaba cu "rapoartele de lucru". Dar, la o ancheta, si daca nici unul dintre ceilalti angajati nu s-ar constitui (din ratiuni personale) in martor in favoarea afirmatiilor mele, dar nu exista posibilitatea plauzibila ca ... sa infirme toti (inclusi cei care au fost dati afara in toti cei 4 ani, ca nu au cunostinta de aceste "rapoarte de lucru". Nu este atat de important dat-ul in gat al unui angajator, cat mai ales demonstrarea faptului ca pe baza "principiilor defectuoase care se aplica" se obti anomalii ca cele pe care le prezint eu. Am material suficient pentru a taia macaroana celor care baga in fata eternul "e un caz izolat" sau ..."fiecare caz are particularitatile lui". Bine ar fi daca macar noi intre noi, suferinzii de aceeasi boala, in loc sa ne dam lectii pentru ceea ce diferim am cauta sa identificam ce anume ne aseamana. Malformatia din transportul rutier este de o gravitate extrema, gavitate ce creste in progresie geometrica, si oricat de bine pregatit ar fi cineva, imbunatatirea situatiei nu se poate obtine decat "intre toti".
  14. Asa este, amenzile se dau ... pe sofer. Cu toate ca este si ilogic si ... fara lege. Mai intai ca in "transport" nu mai existe "sofer" din 2002 (Diretiva 15). De atunci exista 1) conducator autonom (sau ...independent) si "lucrator mobil". Ma rog ... vorba multa si putin efect. Cata vreme n-o sa ne duca capul "ei", .... ne jupoaie si cu ajutor de la noi. Sunt in lucru cu niste discuri de tahograf, de prin 2009, 2010 sa le urc in pagina mea ca sa facem operatie si pe "pacient" si nu doar pe papusoi de plastilina sau pe papusi gonflabile. Imi asum riscul ca s-ar putea folosi impotriva mea, dar cineva trebuie sa si-l asume. Am vazut pe aici ca spuneti "ca la noi, la nimenea". Sa vedeti (cei care or fi curiosi) ca problema nu e "nationala" ci e al dracului de globala. Mai trec eu pe aici si mai anunt, cand le lansez. Deocamdata, cine vrea sa vada niste "fise de plata" asa cum sunt in Spania, din ce este compus (si cum este compus) salariul, gaseste cateva exemplare in "obrero europeo del transporte" la pagina "salario chofer". Salutari si ... drumuri bune!
  15. CAPITOLUL III RĂSPUNDEREA ÎNTREPRINDERII DE TRANSPORT Articolul 10 (1) Se interzice întreprinderilor de transport să remunereze conducătorii auto salariați sau care sunt puși la dispoziția lor în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitatea de mărfuri transportată, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o asemenea remunerare este de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze încălcarea prezentului regulament. 2) Întreprinderile de transport organizează activitatea conducătorilor auto menționați la alineatul (1) astfel încât aceștia să se conformeze Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și capitolului II din prezentul regulament. Întreprinderile de transport dau instrucțiuni corespunzătoare conducătorilor auto și efectuează controale periodice pentru a se asigura de respectarea Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și a capitolului II din prezentul regulament. (3) O întreprindere de transport răspunde pentru încălcările comise de către conducătorii întreprinderii, chiar dacă aceste încălcări au fost comise pe teritoriul unui alt stat membru sau al unei țări terțe. ... etc. Iar in ceea ce priveste conceptul "salariu" uitati cum zice in "Codul Muncii" spaniol, iar ca membru UE, daca inca nu zice si la noi, vor trebui sa zica (asta neinsemnand cu nimic ca spaniolii sunt mai breji, si respecta): "El salario o remuneración, es el pago que recibe en forma periódica un trabajador de su empleador a cambio del trabajo para el que fue contratado. El empleado recibe un salario a cambio de poner su trabajo a disposición del empleador, con independencia de que se le asignen o no labores concretas. Es ésta la obligación principal de su relación contractual. ( Derecho laboral )" Adica ... mai pe romaneste , zice asa: Salariul (sau "remuneratia"(este ... plata pe care (periodic) o primeste "angajatul" de la al sau "angajator", in schimbul motivatiei pentru care acesta l-a angajat. "Angajatul" primeste "salariul" in schimbul auto-punerii sale la dispozitia "angajatorului (pentru perioada zilnica convenita), neavand importanta daca angajatorul ii da sau nu, ceva concret de facut in acel rastimp". Este aceasta ... "obligatie principala" a relatiei sale contractuale". Cu alte cuvinte, tu (cititorule) daca te duci la o sala de internet si platesti pentru 9 ore folosirea unui calculator, indiferent daca il folosesti sau doar il tii ocupat, trebuie sa platesti, iar cand se sfarseste timpul, nu calculatorul ia amenda daca tu il mai tii ocupat ci, tu (aflat in acel moment in situatia de "angajator al lui" esti cel care trebuie sa bage mana in buzunar. Semnam contracte (de munca) cu angajatori din transporturi pentru atat cat permite "Codul Muncii" sa ocupam un spatiu in "campul muncii" in limitele unei "zile lucratoare" iar ei ne latesc si ne lungesc cum vor, violand legile, ocupand locuri de munca ale altor persoane, deformand preturile de cost iar toate astea se rasfrang iarasi lor iar ei ne paseaza castanele fierbinti, noua. Stimati colegi, legislatia tahografului este o legislatie suprastatala. Este, ca sa zic asa ... un "regulament tehnologic" (tehnologie a muncii) asa cum pentru electricianul de inalta tensiune (sa zicem) or fi norme tehnologice unitare, pe tot globul. Dar legislatia asta (revenim la tahograf) suprastatala, o filtreaza mai intai Constitutia, Dreptul civil, Codul muncii, angajatorul iar mai apoi ... ni se aplica noua (noi, prin contractul individual ne aflam in fata unui "regim de dependenta"). Angajatul ... poate sa se aplece cat vrea. Legea nu-l opreste pe angajat ... sa se aplece, dar il condamna peangajator daca profita. Altfel, ar trebui sa putem talhari pe oricine scoate niste bani si ii numara, motivand noi ca ... vederea banilor ne-a incitat la asta. Cei care "lucreaza" cu spaniola pot incerca sa citeasca mai multa argumentatie pe aceasta tema in : https://sites.google.com/site/obreroeur ... ransporte/ Am vazut si vad ca se culpabilizeaza "angajatul", pentru ca accepta sa lucreze pe mai putin. Repet, nu mielul trebuie pus in situatia de a i se impune lupului. Platim toti, contributii acelui reprezentant al Societatii care se numeste "Stat". "Statul" este singura institutie care prin "Drept" are "putere coercitiva". Deci, nu "soferul" (corect, "lucratorul mobil") trebuie sa impuna legea angajatorului sau, ci ... Statul (prin agentii sai platiti cu bani "si din buzunarele noastre") sunt cei care au in datorie bagarea angajatorului sub cupola legii.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Pentru a naviga pe acest site , trebuie sa respectati termenii Termeni de Utilizare.