Stimate coleg MIT.
A realiza ceva de mai mare amploare, inseamna a invata in prealabil sa fim uniti ceea ce e un fenomen mai delicat ,dificil si de durata pentru noi romanii.In atare circumstante ramane valabila (cel putin pentru moment) doar o marunta actiune individuala dar daca este suficient de temerara poate aprinde un beculet la luminita caruia sa incepem sa ne adunam si sa ne constituim in ceva de anvergura.Prin strategia criminala practicata de angajatorii nostri ,suntem atat de dezbinati incat nu mai reprezentam nimic dincolo de o masa de sclavi asigurand un profit din ce in ce mai mare pentru o retributie din ce in ce mai mica.Totusi impreuna suntem o forta de temut. Bineinteles ca la un moment dat vom reusi sa fim uniti.Dar totul trebuie sa inceapa de undeva si tocmai de aceea imi asum acest risc indiferent de pretul pe care il voi plati.In mod cert pe plan local nu se poate realiza nimic.Am fost la corpul de control al ministrului transporturilor si rezultatul a fost "apa de ploaie." De presa ce sa mai zic. Aceasta e interesata in principal de "cat de repede a slabit pipita x cu doua kg",ori ce manelisti au cantat la nunta lui duduia y.Niciodata nu vei vedea media din Romania sa fie interesata de faptul ca transporturile sunt dominate de crima organizata, sau ca soferii au ajuns o categorie sociala trecand de la defavorizare la dezumanizare .Asadar pana la urma trebuie trasa o linie clara de demarcatie intre a fi angajat sau a reprezenta o proprietate a angajatorului. Totodata ar trebui definita mult mai cert notiunea de sclavie astfel incat aceasta sa nu mai poata fi mascata la adapostul a tot felul de acte normative intrate in vigoare la cererea grupurilor de interese si tolerate in mod tacit de Uniunea Europeana din alte interese meschine. In acest caz ,omisiunea de a interveni a UE este deja mai grava decat infractiune in sine.