Jump to content

claudiuklf

Members
  • Content Count

    31
  • Joined

  • Last visited

About claudiuklf

  • Rank
    Incepator
  • Birthday 05/01/1974

Profile Information

  • Location:
    europa

Contact Methods

  • Yahoo
    claudiuklf

Recent Profile Visitors

The recent visitors block is disabled and is not being shown to other users.

  1. vezi tu simi ,camioanele alea lucreaza cu o expeditie care nu lucreaza simbata si duminica,si aproape 99 la suta din firme nu muncesc simbata si duminica sau doar duminica asta e explicatia ca majoritatea stau ok
  2. www.blomquist.sk pentru cei care stiu germana si engleza [ataşament şters de admin din cauza vechimii]
  3. minim 3 luni da stiu pe cineva care are trei ani de cind nu a fost acasa e cu capul oricum,daca pleci acasa exista riscul sa nu mai prinzi un loc bun ci o expeditie de ccc.... trag trailere de la expeditii
  4. AM si eu un exemplu ,in 2008 am facut un an de zile constanta-amsterdam in echipaj,plecam vineri seara din constanta pe la 20.00 ajungeam duminica seara pe la 18.00,descarcam luni fara sa folosim obiecte ajutatoare si apoi eram in constanta cam miercuri pe la 17.00,18.00 si urma pauza pina vinerea urmatoare ,am trecut de fiecare data pe la nadlac prin controlu ungurilor si credetima ca 97 la suta din cazuri cereau '29 diagram' si nu am avut niciodata probleme ca faceam pauza saptaminala in cursul saptaminii,si stiti cit sint de f.... ungurii,precizez ca am fost pe frig si conduceam si austria si germania pe restrictie.deci mario mai vino si tu prin est si mai invata cum sa iti faci programu.te cred ca ai lucrat la dsv si daca lucrai simbata si duminica trebuiau ca sa iti plateasca bani in plus.dar asta este aici nu ai dreptate,saptamina poti so incepi si de 2 sau 3 orin in perioada de luni pina duminica.!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
  5. citat din gongy- (k) “durată zilnică de conducere”: durata totală de conducere acumulată între sfârșitul unei perioade de repaus zilnic și începutul următoarei perioade de repaus zilnic sau între o perioadă de repaus zilnic și o perioadă de repaus săptămânal TE ROG DEFINESTE CUVINTUL ZILNIC !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! DACA EARA ASA CUM ZICI TU SCRIA NUMAI DURATA DE CONDUCERE NU???????
  6. 1500 euro fix,se poate pleca din mai multe locuri dar mai ales din zalau cu 350 euro sau cam asa ceva ,de vreo jumate de an in coace au inceput sa isi revina ca am inteles ca lea cam luat licente pe polonia ca faceau numai belele amenzi si alea alea,soferii pe care ii cunosc si nu sint putini sustin ca acu merg la program,masinile au inceput sa fie mutate pe lituania si polonia ca pina acum erau pe germania aveau numar RD-HB-.....CAM ATIT STIU!!!!!!
  7. COTIDIÁN adj., s. 1. adj. v. zilnic. 2. s. v. ziar. Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink
  8. COTIDIÁN, -Ă, cotidiani, -e, adj., (2) cotidiene, s. n. 1. Adj. De fiecare zi; zilnic. 2. S. n. Gazetă care apare zilnic. [Pr.: -di-an] – Din fr. quotidien, lat. quotidianus. Sursa: DEX '98 | Adăugată de cata | Greșeală COTIDIÁN adj., s. 1. adj. v. zilnic. 2. s. v. ziar. Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink de tipar | Permalink
  9. ZÍLNIC, -Ă, zilnici, -ce, adj. (Adesea adverbial) De fiecare ZI, cotidian; p. ext. obișnuit, banal. ◊ Pâine zilnică = hrană, existență de toate zilele. – Zi + suf. -nic. Sursa: DEX '98 | Adăugată de valeriu | Greșeală de tipar | Permalink ZI, zile, s. f. 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (Astron.) interval de timp intre două culminații succesive ale unui astru. ◊ (Determinând noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile. ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit, comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; din ce în ce; progresiv, treptat. Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. Amâna plecarea din zi în zi; pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara; p. ext. mereu, continuu. ◊ Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată, cândva. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, în mod excepțional. ◊ (Compus) Zi-lumină = perioadă a zilei (1) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. Zi-muncă = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) în timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea. ◊ (În sintagme și loc., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = durata timpului în cursul căruia lucrătorul prestează zilnic muncă. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. „de”) Data, momentul în care s-a întâmplat sau urmează să se întâmple ceva; termen soroc. ◊ Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În unele credințe religioase) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. ◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni. ◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ◊ Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viață, existență, trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; înfricoșat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. Zilele tinereții. ◊ Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veșnic de zile = nemuritor. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s. f.] – Lat. dies. Sursa: DEX '98 | Adăugată de valeriu | Greșeală de tipar | Permalink
  10. am si eu o intrebare.va rog sa definiti cuvintul" zilnica" din normele la care faceti referire.MULTUMESC
  11. atit am de spus ce bine ca altii sint platiti la ora ,recte nemti francezi belgieni etc ,si nu la km exemplu colegu gongy!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!nemtii dorm in parcari pina la 7.00 ,8,00 si apoi pleaca noi de ce nu am face la fel...... raspuns !!!!!!!!!!!!!!!plata la km ;D ;D ;D
×
×
  • Create New...

Important Information

By using this site, you agree to our Terms of Use.