Supercamionul lui Ceausescu!

[CALIN]

    Supercamioanele românesti produse la sfârtitul anilor '80 aveau înglobata o tehnologie folosita acum de masinile hibride Toyota

    Ceausescu a vrut ca inginerii români sa-i faca un "camion-gigant" care sa poata duce în bena o încarcatura de 120 tone la un singur transport. Dupa zece ani de proiectare, în '88 era omologat monstrul "DAC 120 DE" cu diametrul rotilor de 3,2 metri, lat cât soseaua, ce cântarea 90 tone cu bena goala si a carui înaltime de 5,4 metri ajungea pâna la demarcatia dintre etajele unu si doi ale unui bloc.

    Propulsia electrica dezvoltata la Electroputere Craiova utiliza o tehnologie similara cu cea întâlnita azi la masinile Toyota Prius, având amplasate în rotile de pe puntea spate doua motoare electrice ce dezvoltau 520 de cai putere fiecare, care îi permiteau camionului "DAC 120 DE" sa ruleze cu 70 km/ora gol si cu 55 km/ora încarcat. Prin circuitele electrice ale supercamionului curgeau curenti de 1.200 volti debitati de un generator diesel-electric alimentat de la doua rezervoare de 1.600 litri fiecare. Cu tancurile de motorina pline, camionul putea rula 24 de ore din 24 timp de o saptamâna. Servodirectia, servofrâna hidraulica, aerul conditionat si scaunul cu amortizor care echipau supercamionul erau importate din Occident.

    Numai pneurile marca Michelin costau 10.000 dolari bucata, îsi aminteste inginerul Adrian Novac, unul din proiectantii "monstrului". "Erau pneuri speciale, fara camera, care trebuiau sa tina cel putin unul-doi ani de rulaj pe drumuri de cariera. Un astfel de cauciuc n-avea voie sa se sparga decât daca vreun buldoexcavator intra accidental cu cupa în el". Umflatul unei singure roti de 3,2 metri în diametru dura o jumatate de ora cu o instalatie de debit mare, presiunea aerului din interiorul pneului era de aproape 10 atmosfere.

    Sistemul de frânare al "camionului-mamut" seamana cu cel folosit în zilele noastre de japonezi: " Erau prevazute cu doua pedale de frâna: una de securitate pentru blocarea completa a rotilor si o frâna dinamica bazata nu pe frecare, ci pe disiparea sub forma de caldura a energiei cinetice. Pe pante lungi, motoarele electrice din roti deveneau generatoare de curent, însa spre deosebire de Toyota Prius, energia produsa nu se stoca în baterii, ci se disipa prin niste rezistente electrice de frânare puse lateral pe platforma camionului, ca sa se raceasca de la aer". Privit de aproape, camionul parea "un elefant stând lânga un copil?". Erai mic, iar el era ca un monstru mare lânga tine.

    Ca sa poti ajunge la cabina, amplasata la înaltimea de 2,5 metri, aveai o scara cu balustrada si urcai treptele ca si cum ai fi urcat la etajul întâi. Sus era o platforma ca un balcon de apartament pe care stateam cu aparatura noi, inginerii, când faceam probe privind tensiunile din sasiu, viteza de deplasare, frânarile, viteza de basculare. Acolo era racoare, ca eram bine protejati de soare sub cozorocul benei". Scara de acces la cabina a stârnit un val de veselie la vremea ei: "La uzina la Roman, când a fost Ceausescu prin '84 si a urcat sa viziteze cabina unui camion de 120 de tone, a facut o scena din asta ca toti am râs. La coborâre, el nu s-a dat jos cu spatele pe scara aceea, cum se procedeaza pe utilaje, ci s-a dat cu fata, ca la el în vila, si era sa cada-n fund".

    "Ca sa ajungi în bena cu un volum de 35 metri cubi, urcai o scara de cel putin 6 metri. Era atât de mare încât câteodata, când ploua si se strângea apa în bena, ziceai ca-i bazin de înot". Pe sosea, basculanta-gigant nu a circulat decât o singura data, inginerii cerând aprobare speciala de la autoritatile Brasovului ca sa masoare viteza maxima cu care camionul poate rula pe drum plan: "Am miscat-o prin oras în '82. Era dimineata într-o zi de lucru, pe o sosea betonata uzinala între Rulmentul si Tractorul, un fel de sosea de centura. Strada am golit-o de masini si singurele care mai aveau dreptul sa circule si cu care ne intersectam erau troleibuzele ce duceau muncitorii care urmau sa intre în tura. Când ne vedeau camionul, oamenii îsi faceau cruce si coborau din troleie, tinându-se dupa noi cu alai".

    Mic spionaj industrial

  Pentru ca proiectul "DAC 120 DE" sa nu se transforme într-un alt esec al industriei de masini în care defectiunile tehnice sa apara la orice pas, românii au studiat reviste de specialitate de tipul "Truck and Diesel", dar tot practica le-a elucidat nebuloasele, într-un final: "Când s-a facut Canalul, s-a cumparat o basculanta americana marca Lectra Haul, ce putea cara 100 tone la un transport. Masina a fost dusa la Basarabi unde trebuia strapuns un deal de creta si basculanta trebuia sa care dealul de creta.

    De fapt, motivul principal pentru care statul român a cumparat camionul american n-a fost sa transporte pamânt, pentru ca în final masina a ajuns la Roman Brasov unde a fost demontata si analizata. Câteva idei bune au fost în masina respectiva si ne-am folosit de ele". De pilda, amortizoarele folosite sunt de acelasi tip cu cele care echipau basculanta americana: "Suspensiile obisnuite ar fi cedat sub greutatea celor 120 tone cât cântareste camionul plin, ei le-au facut din niste pastile de cauciuc vulcanizat puse straturi si introduse într-un cilindru, amortizarea socului facându-se prin frecarea pastilelor de cauciuc între ele. Am avut nevoie de sase ani, din '82 pâna în '88, ca sa ajungem la o reteta de pastila de cauciuc fiabila pentru un asemenea tip de amortizor".

    În prezent, fiindca suporta greutati foarte mari, amortizoarele de cauciuc de tipul celor folosite acum 20 de ani de inginerii brasoveni la basculanta DAC 120 DE se monteaza sub terasamentul podurilor suspendate din beton. Inclusiv culoarea basculantelor "galbene cu niste dungi albastre" a fost inspirata de la competitori: "Probabil ca o inspiratie de la masinile americane, care folosesc culori ce le fac mai vizibile în conditii de santier: orange, galben mustar".

      Exportate la pret de dumping

      Opt dintre camioanele uriase au ajuns la exploatatia miniera de cupru de la Rosia Poieni, trei la cariera de calcar din Mahmudia, iar pentru o vreme s-a lucrat cu ele si la Canal, s-a transportat banatita din Moldova Noua si sulful din Calimani. La Mârsa (Sibiu) s-au fabricat cinci "camioane-gigant" care au luat calea unei exploatari deschise de minereu feros din vestul Australiei: "Una a fost cam 300.000 dolari, pret de dumping, daca ne gândim ca basculantele americane de capacitatea asta se vindeau acolo de trei ori mai scump".

      Un an i-a luat echipei de sapte muncitori români sa asambleze camioanele la mina "Mc Caimy Monster Pilbara" pierduta în desertul australian, undeva pe Tropicul Capricornului: "Masinile s-au dus bucati si au fost remontate la fata locului, în conditii de atelier de mina, nu de uzina. Reasamblarea celor cinci camioane a durat un an, între '88 si '89". Pâna în 1992, o echipa formata din trei români a asigurat în permanenta mentenenta "DAC-urilor 120 DE" explica Adrian Novac: "Mârsa Sibiu oferise garantie pentru 1.200 de ore de exploatare, asa ca aveam în containere sigilate subansamble pentru înca un rând de camioane, aduse special ca piese de schimb".

    În caz de defectiune, daca un agregat trebuia înlocuit, muncitorilor le lua o saptamâna numai demontatul-montatul subansamblelor ca sa poata avea acces complet la motor, încât, din cele cinci supercamioane românesti, efectiv lucrau doar trei, prin rotatie, iar doua erau permanent în revizie, ca în cazul în care vreuna se defecta, sa poata fi înlocuita imediat. Asta fiindca, atunci când muti muntii din loc, nu-i vreme de stat: "La mina Mc Caimy Monster Pilbara, în 24 de ore, cele trei basculante umpleau doua garnituri de tren de câte 200 de vagoane, fiecare vagon având 100 tone".

        Disparitia "dinozaurilor"

    "Ramasitele pamântesti ale ultimelor «DAC-uri 120 DE» ar mai fi sanse sa poata fi zarite la mina de cupru Rosia Poieni. Eu presupun ca cel putin trei ar trebui sa mai fie acolo, daca cumva n-au fost date la topit. Ultima oara când am fost chemat acolo în 2003 pentru o revizie, una lucra si doua erau în depou la reparat. Ultimul camion mamut a iesit din fabrica în 1990. Fiindca primele cinci basculante i-au surprins placut pe australieni, care ziceau ca piesele sunt General Electric, în acel an scosesem o varianta îmbunatatita , preparata pentru conditiile de clima de la ei. Iar în '92 am avut intentia sa repornim productia cu o varianta , pe care vroiam s-o trimitem în Rusia, la Krivoi Rog. Masina ca idee era deja creionata, însa fabricarea ei însemna prea mult pentru puterile României acelor ani".

    "Aveam o teama de fiecare data când o conduceam. La cât era de mare, era totusi foarte maleabila. Fiind electrica, puteai sa o dai usor înainte si înapoi si, ca sa iei curba, nu depuneai deloc efort, ca directia era servoasistata". - Adrian Novac, unul din cei 30 de ingineri proiectanti ai autocamionului "DAC 120 DE"

[MANV10]

Pacat ca acuma nu mai producem niminc ,asa cum a fost Ceausescu cu 4 clase da a stiut sa isi ''gospodareasca'' tara...

[Guest Anonymous]

ce fain aratau ai dreptate MAN v10

[Marinik]

Sa cauti istoricul despre ia sa vazi ca ei prima data au facut un motor la Brasov si nu o misca din loc dupaia sa dus au "imprumutat" un motor de la ? , e tare povestea ei , MagnuM ar trebuii sa o stie pe toata 

[Timishan]

Foarte tare fratilor, foarte tare !. Am inteles intr-un articol (nu mai stiu pe unde), ca Basesc vrea sa reansufleteasca niste productii de utilaje demult uitate, prafuite in nu stiu ce sertare,...Glumesc, glumesc !. Basescu nu ar fi in stare nici o masina mica avand caroserie din fibra de sticla si pedale sa proiecteze, darminteri sa motiveze readucerea la viata a unor capacitati romanesti.Daca mai traia Ceausescu, pe toti cei care au facut ce-au facut din economia nostra, i-ar fi impuscat haituiti la vanatoare, jur !.Nici el n-a fost usa de biserica, fiindca a distrus monumente ale naturii destule si isi are si el pacatele sale, dar ce s-a construit pe vremea sa, cine stie cand mai apucam, daca mai apucam. Tare de tot camionul !.

[Tavy985]

Eeeiiii, basculanta asta am vazut-o prin niste filme romanesti, dar nu mai stiu care. Pai stia el Ceausescu ce stia cand i-a trebuit basculante asa mari, astfel micsora durata de lucru la unele lucrari si marea productia. Cred ca prin America sau Japonia o vazut el basculante deastea .Am vazut la Discovery cum americanii pun mare accent pe bascule deastea gigant. Ceausescu a avut idei bune, mai ales in industrie si constructia de masini....aaa sa nu uitam si de agricultura sau turism .

[Guest Anonymous]

timisan  sa  stii  ca  basescu  nu  este  vinovat  ca  in  romania  nu  mai  prea  exista  industrie  nu  cred  ca  este  corect  spus  si  nu sa  citesc  asta  de  la  un  om  care  poate  a  calarit  toata  tara  sau  toata  europa  de  vina este  doar  romanul  acelasi  roman  care  nu  a  reusit  sa  fie  ca  stroie  la  dacia  sau  ioan  nicolae  la  camioane  brasov  vorbesc  de  acel  roman  care  a  distrus  autobuzul  oltcit  sau  aro 

[MANV10]

timisan  sa  stii  ca  basescu  nu  este  vinovat  ca  in  romania  nu  mai  prea  exista  industrie  nu  cred  ca  este  corect  spus  si  nu sa  citesc  asta  de  la  un  om  care  poate  a  calarit  toata  tara  sau  toata  europa  de  vina este  doar  romanul  acelasi  roman  care  nu  a  reusit  sa  fie  ca  stroie  la  dacia  sau  ioan  nicolae  la  camioane  brasov  vorbesc  de  acel  roman  care  a  distrus  autobuzul  oltcit  sau  aro

Bine spus!!! Nea Nelu a distrus tara impreuna cu gasca lui de 2 bani....pardon, nici 2 bani nu merita !!

[Coman]

Pacat ca nu a intrat in productia mare ca sa avem si noi inca un motiv de mandrie. Dar asa suntem noi romanii, delasatori...decat sa facem noi ceva si sa vindem in profit mai bine cumparam de la altii...si ne miram de ce suntem saracii europei....

[Guest Anonymous]

Am vazut si eu asa ceva pe un santier..era la reparat..avea un alternator ,facea cat 5 generatoare de curent 

[florinel_roman2006]

;Derau niste monstri pe roti la canal faceau 2=3 curse pe zi ca erau foarte defectuase  conswunau motorina cat o coloana de bascule intro zi

[cico_3504]

da,era frumos si unul din multele lucruri bune ale noastre,nu uitati ca Romania era singura tara care producea o sonda petroliera de foraj care fora oblic,si nu vertical cum sunt toate,

[L6TT]

da,era frumos si unul din multele lucruri bune ale noastre,nu uitati ca Romania era singura tara care producea o sonda petroliera de foraj care fora oblic,si nu vertical cum sunt toate,

Ca cele din Kuweit care forau in zacamintul petrolier din Irak? De acolo a pornit tot razboiul. Le fura petrolul.

[L6TT]

Mai multe imagini

http://www.trucksplanet.com/catalog/model.php?id=1456

[horatiu]

Eeeiiii, basculanta asta am vazut-o prin niste filme romanesti, dar nu mai stiu care. Pai stia el Ceausescu ce stia cand i-a trebuit basculante asa mari, astfel micsora durata de lucru la unele lucrari si marea productia. Cred ca prin America sau Japonia o vazut el basculante deastea .Am vazut la Discovery cum americanii pun mare accent pe bascule deastea gigant. Ceausescu a avut idei bune, mai ales in industrie si constructia de masini....aaa sa nu uitam si de agricultura sau turism .

da tavy asa e,in acel film a jucat sebastian papaiani si raposatul JEAN CONSTANTIN, jean chiar a avut o replica care nu am uitato nici acum,statea la baza rotilor din fata se uita in sus la ea si a zis ,,DA MARE TE-A FACUT MATA''..)...iar aceasta basculanta a fost vedeta TIB bucuresti mult timp,eram copil si ma ducea tata la TIB,si am avut privilegiul de a ma urca in ea...era fabuloasa..

[cico_3504]

;D

da,erau facute pentru a fura de la altii, alea de foraj. ;D

[steluste2005]

Sunt niste colosi....din Romania, am fost in multe dintre locurile pomenite de tine ...am vazut in cariera la Mahmudia acesti colosi mergand,la electoputere sunt acum, este aproape de lichidare, au ras o zona si au ridicat un mall,la tractorul este aproape teren viran si aceste enumerari pot continua din pacate tot in directia gresita!!!

[TruckLand]

cum.se.numea.filmul.cu.Jean.si.Papaiani.in care apare monstrul.asta? Mai.stie.cineva?

[iancuioanc]

La 08.07.2020 la 1:40, TruckLand a spus:

cum.se.numea.filmul.cu.Jean.si.Papaiani.in care apare monstrul.asta? Mai.stie.cineva?

E vorba de filmul "Un petic de cer", Jean Constantin era șoferul Gică, mutat la basculante pina i se repara Dacia. Atenție, în film nu apare acest gigant romanesc ci vestitele Belaz - uri rusești.